Să vă spun cum se iubea copilăreşte în anii când internetul nu exista. Când ștrampii se purtau numai pe dedesubt iar minijup-urile nu erau mai scurte decât genunchiul fetei.Când colanţii nu existau sau dacă existau ii vedeai f rar. Poate doar după ce îi puneai verigheta pe deget fetei. Când dragostea te atingea în inima şi nu în panataloni ca acum. Când relaţiile durau mai mult, poate din cauză că singura metodă de socializare era scrisoarea. În scrisoare erau depuse toate sentimentele bune, frumoase, tot ce putea fi scris în linişte şi din suflet.
La 15 ani, cred că m-am îndrăgostit pt prima dată. Eram elev la filo-istorie în Buzău. O amică comună ne-a făcut cunoştinţă. Nu a fost chiar dragoste la prima vedere, ci m-am îndrăgostit de ea treptat- treptat. Ce m-a cucerit la ea? Faptul că era o fată simplă, de fapt cum erau mai toate fetele de atunci dar, ea avea ceva special. Fata fără fiţe, oricând ştia să îţi răspundă în mod atât de plăcut încât îţi capta atenţia. Şi avea, vericule, (cum bine zicea Nea Marin), nişte ochi albaştri pătrunzători. Recunosc, mi se moleşeau picioarele când ne întâlneam, pe holurile liceului. Nu aveam timp mult de vorbit în pauze. Mai recunosc că nu îmi mai aduc aminte foarte bine ceea ce vorbeam. Pentru că eram atât de vrăjit de ea încât pe o ureche îmi intră şi pe altă îmi ieşea ceea ce îmi spunea. Atât de ruşinos şi împiedicat deveneam în faţa ei încât deseori mă gândeam să renunţ. Atât de vrăjit încât am pierdut-o prin cinema la Dacia şi nu am apucat nici măcar primul sărut. Deşi, cred, că asta aşteptăm cel mai mult. Amândoi. Da, e de râs. Atunci cinema-ul era f aglomerat. Uneori intrăm când filmul era deja început, intrăm pe întuneric. Aşa mi-am ratat primul sărut de la prima dragoste a mea. Mare bleg mai sunt!: D
Continuăm să ne întâlnim pe holurile liceului. O întâlnire era greu de realizat, şi din cauza părinţilor, bineînţeles. Desigur, ne-am întâlnit şi în afară liceului, ne-am plimbat prin Crâng. Şi primul sărut tot nu l-am primit. De ce? V-am scris mai sus, de bleg ce am fost! Eram prea ruşinos. Ne plimbăm fără să ne zicem nimic, aproape nimic. Iar când ridică ochii aceia albaştri să îmi spună ceva, după clipe lungi de iubire tacită, mi se tăiau picioarele, inima bătea puternic, gura se încleştă şi limba se ghemuia undeva în fundul gurii.
Ştiţi ceva? Ăla e singurul mod de a iubi dar fără a se consuma nimic. După cei doi ani petrecuţi la liceul în cauză, drumurile ni s-au despărţit. Vă daţi seama că după 30 de ani am găsit-o… pe Facebook. Nu îi mai ştiam numele de familie dar aceeaşi persoană care ne făcuse cunoştinţă, ne-a pus fata în faţă şi acum. De data asta în mod online. Şi când am găsit-o pe Facebook, ghici ce s-a întâmplat? Mi s-a tăiat din nou respiraţia. Şi nu de la ţigări.
Desigur, în ziua de azi căsătorită, cu copii, cu viaţa ei. Nu am îndrăznit şi nici nu îndrăznesc mai mult. Mă bucur pentru reuşitele ei. Însă îmi place să cred că îmi face o bucurie enormă să ştiu că… pur şi simplu există. Şi că am avut plăcerea ca inima mea să fie săgetata, cândva, în trecut, de ochii ei de culoarea cerului senin în zile liniştite. Şi de faţa ei mereu zâmbitoare.
Anii au trecut, am trecut şi noi prin multe şi… pt mine cel puţin, a venit vremea amintirilor frumoase. Unele vi le-am scris într-un mod cât mai plăcut, ilar. Nu se putea să nu scriu şi despre ea. Nu, nu!
Titlul este numit „Să vă spun cum se iubea…”. Se iubea sufletul şi frumosul. Se punea înainte frumosul interior, frumuseţea părului, ochilor şi abia după aceea restul.
Se trăia iubirea pură!
Mă bucur să te fi cunoscut, P.
Nu-ti face griji pentru acel mult visat sarut caci , nici macar cinematograful ” DACIA ” , nici macar ala nu mai exista ca atare : are lacat pe usi inca din 2018 desii , cred ca stiai deja asta mai ales de cand te-ai reintors la Buzau !Cam la fel ai patit-o si cu rromanca { aromanca vezi doamne } aia de te lasa sa-i pui caraba pe cur si tzate , stiind ca nu se ramane gravida din asta deci , chiar nu ma mai mira ca nu esti inca insurat si n-ai nici macar… mostenitori ai averii din Tulcea .Da’ ce-ti venii frate Peiule cu amintirile astea…romantice , ai visat urat dupa administrarea vaccinului ? Ce-ai mai facut de cand te-ai mutat mintenasi la Buzau { lasand de izbeliste porcaria si gainaria din Tulcea } pentru a fi aproape de sora ta care , banuiesc ca ti-a devenit si infirmiera intre timp ? Ca sa nu te-ntrebi cei cu mine ” prin vecini ” la ora asta iti spun eu : m-a trezit prostata din somn si…am dat o raita prin blogul dumitale , bucurandu-ma sa vad cum , dedesubtul acelui indemn { Da-o mai departe cat e calda } apare si postarea aia de zile mari ce ti-a adus N ” injuraturi ” din partea mea : Ceaușescu ca un tată . Pe vremea aluia , la ora asta erai prezent la munca mort copt Luciane , daca era vorba nu despre covid ci , despre ciuma , si erai la munca chiar daca dovedeai ca…esti mort deja . Nu mai scriai despre amintiri romantioase si reintalniri pe…FB : MUNCEAI IN DRACI ! Sanatate maxima iti doresc din satul cu ministri…cu prea multi ministri dupa umila mea parere ! P.S. Fireste , urarile de sanatate sant adresate in egala masura si surorii dumitale si familiei domniei sale ! P.P.S. Mai baga si tu o scriere , o lucrare ceva , ca doar n-ai murit INCA !!!
Da, am vazut. Cinema-ul Dacia e inchis. Ca are lacate pe usi din 2018 nu stiu de unde ai aflat. Ma rog, mi-ai spus o data ca ai relatii pe la info. 😀
Ma gandesc sa ma las de blogul asta. Nu sunt urmarit de cititori ci de un adevarat spion si mi-e frica sa nu am trezesc cu cineva la usa. Stii prea multe, omule, mi-e frica. 🙂
Ok, lasand gluma deoparte, eu mi-am scris amintirile din propria vointa si nesilit de nimeni.
Ce-mi veni cu amintirile astea romantice? Pai, am trecut de curand pe langa localul unde lucreaza dansa si am vazut-o. Si daca si-a pastrat frumusetea, ca o adevarata doamna, mi-a reaprins…focul. Ce, crezi ca sunt asa batran? Mai misc, omule, mai misc! 😀
Prin 2018 am fost prin Buzau cu treburi { trimesese patronul o echipa de fraieri pe-acolo iar eu eram fraierul SEF } si , in afara de DACIA am vazut lacate babane pe usile multor ” stabilimente ” ce se mai ocupau in trecut si cu …culturalizarea oamenilor .De fapt , daca DUCTIL produce azi NIMIC , ce sa ma mai mir de…DACIA !!! ” Ma gandesc sa ma las de blogul asta. Nu sunt urmarit de cititori ci de un adevarat spion si mi-e frica sa nu am trezesc cu cineva la usa. Stii prea multe, omule, mi-e frica. ” NU TE LASA OMULE !!! Am vazut atatea coarde si masculine si feminine { in special feminine fireste } si…androgine ce fac bani din blog incat , chiar ma-ntreb cum dracu de tu baiatu’ lu’ baiat destept poti renuntza atat d e usor doar fiindca…nu esti ” urmarit de cititori ” . De unde sti asta ? La use te poti trezii …cel mult cu mine deci , asta nu te poate face sa-ti fie frica : ” nu beau decat maxim un tzap si consum…maxim trei mici ” vorba lu’ Tantza deci , nu te voi saracii zgarcioaba ! P.S. ” Ce, crezi ca sunt asa batran?” NICIODATA N-AM CREZUT CA ESTI , NICI MACAR BATRAN DECI… NICI LIPSIT DE ” DORINTE/POFTE , ASA…CA MINE CARE , ” MA GHIDEZ ” DUPA VORBELE LUI PANN { ala cu DESTEAPTA-TE ROMANE } : ” DACA NEMA PUTIRINTZA , CE MAI CHICHIREZ BELEAUA ” ?! 😀 🙁 Sanatate maxima in continuare !!!
” Să vă spun cum se iubea copilăreşte în anii când internetul nu exista. Când ștrampii se purtau numai pe dedesubt iar minijup-urile nu erau mai scurte decât genunchiul fetei.Când colanţii nu existau sau dacă existau ii vedeai f rar. Poate doar după ce îi puneai verigheta pe deget fetei. Când dragostea te atingea în inima şi nu în panataloni ca acum. Când relaţiile durau mai mult, poate din cauză că singura metodă de socializare era scrisoarea. În scrisoare erau depuse toate sentimentele bune, frumoase, tot ce putea fi scris în linişte şi din suflet. ” Asta-i ca sa-i prostesti pe …prosti ? ” Anii au trecut, am trecut şi noi prin multe şi… pt mine cel puţin, a venit vremea amintirilor frumoase. Unele vi le-am scris într-un mod cât mai plăcut, ilar. Nu se putea să nu scriu şi despre ea. Nu, nu! ” Da , dar ai scris in schimb , suficient despre Stan Mihaela…” aromanca ” ! Vezi ca , de regula astfel de amintiri au doar oamenii ce-s cu-n picior DEJA in groapa deci , grije mare pentru ce mai ai ACUM ca sanatate ! P.S. Militianul Bocaneala …mai traieste ?
:)) Mihaela era doar fata care imi punea sangele in miscare. 😀 Oricum, nu poti spune ca in anii aia se purta minijupul mai sus de 3 degete de la genunchi.
Nu poti spune ca in acele vremuri un genunchi frumos si rotund nu iti marea tensiunea.
Nu sunt cu un picior in groapa, mai am pana atunci. Nu, lui Bocaneala nu i-au ramas nici oasele, cred. In povestea cu el, eu eram un mucos iar dansul mai avea cativa ani pana la pesnionare.
In alta ordine de idei, daca nu vrei sa disctuam in privat, nu voi mai putea scrie aici unde sunt, ce fac si ce dreg. Asa ca mutam frontul pe un chat de socializare, daca vrei.
Chat de socializare zici ? Am mai avut ocazia si chiar am fost abonat la asa ceva , pana m-a prins babusca ca aveam discutii pe chat cu niste bunaciuni ce-mi ofereau ” prietenia ” lor .M-am lecuit asa incat… pana la urmatoarea-ti iesire la rampa ai din partea mea doar : GANDURI BUNE SI CELE MAI SINCERE URARI DE BINE SI MULTA SANATATE LUCIAN ELVIS PEIU , UN TIP DEOSEBIT , DESCOPERIT ABSOLUT INTAMPLATOR IN ONLINE ! AM ACELASI RESPECT SI PE MAI DEPARTE .