A dreacu Creangă asta cu povestirea lui despre cum a furat el cireșe! Numai la prostii a învățat copii care i-au citit povestirile. Bineînțeles că și io, băiet fiind, am vrut să fiu vedetă. Doar n-o fi Ion Creangă mai tare ca mine.
Și am ochit, drăgăliță doamne, un cireș la Vasile Berbecu în gradină, de mai mare frumusețea. Am ales cireșul ăla din tot satul pentru că era chiar lângă gard. Nu căine, nu bec aprins afară, nu nimic.
Și după ce mi-am anunțat parinții că jucam fotbal până mai târziu, de cum se îngâna ziua cu noaptea, am plecat la furat cireșe cu fratemiu.. Să nu fie Ion Creangă mai jmecher ca toți. Numai ca noi eram doi.
Am luat-o la pas lejer, s-e innoptase numai bine când am ajuns. O noapte fără stele, fără lună.. Tocmai atunci și-a găsit să se innoureze și cerul ăsta. Ajungem pe stradă la Berbecu, și cum mergeam noi așa nepăsători, deodată o facem la stânga și am dispărut din peisaj. Pe o fundătură neumblată, plină de buruieni, care ducea exact la cireșul din poveste.
Băi, și cum era noapte fără stele și lună, ne impiedicam de pietre si de toate alea. Până la urmă am reușit să dibuim cireșul. Nu era mare greutate să urcăm în el. Ne-am cățărat pe gard și apoi direct în cireș. Nu rămânea decât să bâjbâim în întuneric după cireșe.
Căutăm pe prima creangă…nimic. Urcăm mai sus…nimic.
-Unde dreacu sunt cireșele astea mă, îl întreb pe fratemiu.
-Le-a făcut compot femeia, se aude o voce. Dați-vă jos din cireș că îl faceți praf, tu-vă mnezeii mamii voastre de pușlamale.
Am înlemnit. Nu știu ce simțit Ion Creangă dar eu simțeam chilotii uzi.
Ion Creangă a făcut țuști pe o creangă…țuști pe alta, insă eu am căzut butuc din cireș. Precum căprioara, am reușit să sar gardul. Am rupt o scandură putredă din gard îm timpul saltului însă am reușit.
Fo două zile am stat cu frica biciului în sân. Numai cu ochii pe el am stat. Nu am avut probleme insă. Probabil Berbecu nu ne-a recunoscut.
D-aia zic…înainte să vă duceți la furat cireșe, parcurgeți traseul în prealabil și vedeți dacă cumva mai sunt cireșe în copac. Multă baftă! Ah, și…drăgăliță doamne, luați și o lanternă cu voi. Suntem în 2017. Furați în stil modern.
–