… cu emoţii la Română, ani de liceu când la Mate dai de greu.
Am apucat acele timpuri când într-adevăr ora de Română sau Matematică ne cauza „frezoane”.
Cls. a IX-a I, la liceul Mihai Eminescu din Buzău, era clasa cu profil mecanică în care am căzut ca un bou după ce m-am dus nepregătit la examen, treaptă întâi.
Iniţial am optat, plecat de la şcoală din sat cu medie bună, pentru profilul Filologie Istorie. La examen m-am dus cu ditai stiloul plin cu cerneală, însă cu sfecla doar pe jumătate. Era… pentru mine, o simplă lucrare de control, dar lucrare care mi-a schimbat total viaţa.
Nu ştiu care a fost treaba la examen, însă am avut un aşa blocaj încât nu am putut scrie mai nimic. În drum spre casă, am golit într-un tufiş, jumătate din rezervorul stiloului.
– Ai făcut mă, ceva la examen, mă întreabă sor-mea.
– Sigur, zic, apăsat. Şi i-am arătat rezervorul stiloului.
– Pfoaaai, zice sor mea, contează ce ai scris, nu cât ai scris.
În ziua când m-am dus să mă văd respins de la clasa de filo, m-am făcut bolnav. Nu voiam să o iau pe cocoaşă în văzul lumii.
– Vezi, mă, dacă nu înveţi? Ai picat. Ai picat la mecanică.
Trimite şi tata o scrisoare recomandată pentru mine în care scria foarte puţin:
„Bravo tată, te-ai dus bou şi ai ajuns vacă. Te-am trimis la oraș să te faci inginer!”
Dar de care inginer, n-a zis.
Aşa de rău mi-a părut încât următorii ani am stat numai cu burta pe carte. Şi cu capul pe pernă.
Clasa a IX-a I, m-a primit cu braţele deschise. Încă de când am intrat, m-am împiedicat cu stângul (sau cu dreptul, nu contează). Chestia e că m-am făcut de râsul colegilor care au explodat în râs. Noroc cu mine, prea domnea monotonia în clasă. Aşa că eu fiind un subiect de vorbă, şi-au dezlegat limbile şi au încercat să întreţină cât de cât dialogul.
Gândul meu era să pun ochii pe vreo colegă eventual să stau cu ea în bancă. Am fos surprins că am de unde alege. Clasă era formată din 7 băieţi şi 29 de fete, toţi căzuţi de la înălţimea Filo-Istorie. Chestia e că eu am căzut din cauza tracului, observaţie făcută pe parcursul anului şcolar, unde m-am dovedit a fi printre primii la învăţătură.
Cel puţin printre primii care mai reţineau câteceva din şcolile anterioare, că de învăţat nu învaţă nimeni.
Ei, bun, mă aşez în singurul loc liber din clasă, în bancă cu o frumoasă ţigancă romanizată, cum se spunea atunci. Nu se făcea discriminare în niciun fel, pe faţă. Stan Mihaela o chema, şi a fost prima fată care mi-a dat voie să-i pun mâna pe ţâţe, buci etc. Despre etc, în alt articol că e cam mult de citit şi interzis minorilor. În aşa fel mă „îndrăgostisem” de ea, încât îmi trecea prin cap să fugim dracu de acolo şi să o iau de nevastă.
Încă odată m-am trezit la realitate, graţie memoriei mele super Ok, când mi-am adus aminte de biciul tatei. Atât îi mai trebuia, să îi aduc o noră mai ciocolatie la ușă.
Omule…aromanca sau tiganca romanizata , nu-i tot aia asa incat , bine ca n-ai reusit la Filo-Istorie !!! Nici macar pe-atunci , nu se putea face o atare confuzie intre cele doua etnii avand in vedere , daca nu cel mai important criteriu : graiul , LIMBA 😉 { care-i total diferit la cele doua popoare , avand intre ele diferentze ca de la Pamant la Luna }, atunci , cel putin obiceiurile familiei si culminand cu tzoalele pe care , le purtau macar membrii familiei caci ea , fiind totusi la liceu…. Mai repede asi crede ca era tiganca neaosa caci , daca-i puneai mana pe buci sau tzatza unei aromance , aceea ar fi fost ultima placere de care te-ai fi bucurat iar ” biciul tatei ” …ar fi constituit doar o gluma buna , crede-ma ca stiu ce spun . Respect !
Neoasa, sau nu stiu cum le spuneau atunci. Era fata de …acei tuciurii, caramelizati sau cum vrei sa le spui, aveau apartamente proprietate personala dar invarteau afaceri. De vorbit vorbeau Romaneste, foarte corect, fara nici urma de accent sau altceva.
Stiu de ce spui, ca daca ii puneai mana unei aromance, iesea cu scantei. Deci…nu stiu ce rasa mai era si aia, dar erau multe. 🙂
Nu e vorba ca daca nu stiam rasele de tigani nu reuseam la Filo, dar m-am dus nepregatit. Cand am plecat de acasa eram ceva ceva pe aici, vorba aia, fruntas in sat.
Oricum, dupa nici 4 ani a trebuit sa las totul si sa ma intorc acasa. Vezi in articolul „Despre mine”.
Stimabile , si eu tot la liceul Mihai Eminescu , in acel ” cimitir al vietii mele ” 😉 mi-am facut studiile dar ….”Mihai Eminescu ” din Bucuresti ca…p’aci imi fac veacul inca de pe vremea razboiului din Corea . Nici mie nu mi-a iesit pasentza cu sectia umana asa incat , fiind repartizat la real { mate-fizica } urmarea logica a fost : o facultate de profil de unde , dupa doi ani am iesit …subinginer multumesc partidului ! Ideea era ca , la Buzau nici macar pe vremea aceea despre care vorbesti dumneata , nu prea erau aromani si din acest motiv mi-am exprimat si parerea ca , aia Stan Mihaela aia { pana si numele de familie , unde dracu ai vazut matale aroman sa aviva numele d e familie …Stan ? } , era tziganca d’a noastra neaosa care , cauta un ” baiat de la tzara caruia sa i-o puna in mana ” 😉 , un taranush care sa aiva parintii incliftatzi cat de cat iar ea , sa scape in acest fel de saracia de la ei din comuna sau chiar din orasul ala prapadit care era Buzaul in urma cu…spune matale cati ani .” Despre mine ” l-am citit insa , sincer sa fiu n-am prea inteles cum a fost cu translatia aia de la Medgidia { caci Traianu este sau era , un sat amarat de langa Medgidia daca-mi aduc eu bine aminte } taman la Buzau insa , nu-i un capat de tara . Una peste alta , ce-mi era pe-atunci ca ai buletin de Buzau { in loc de Traianu } sau buletin de Bucuresti ? Chestie de …pronuntie 😉 ! Respect deosebit pentru Golgota dumitale Lucian !
Ok, am gresit cand am numit tiganii, aromani. Voi corecta textul. Nu e vorba de Traian de Constanta ci de Traian de Tulcea. Google maps please!
@Anonim Nu-i necesara corectarea textului . Aceasta mica erroare sau , scapare din memorie daca-ti place mai mult cum suna , ai da o savoare anume …fie si prin ea insasi , prin amintirea eronata a unei imagini din ” cimitirul tineretii noastre ” a unei fete { cine dracu n-are asa ceva ??????? } caruia i-ai pus mana pe…buci , sa nu mai vorbesc despre tzate 😉 colega de clasa care , A FOST PRIMA CE TI-A PERMIS ASTA FARA TEAMA CA VA RAMANE INSTANTANEU GRAVIDA . In alta ordine d e idei acum : fara suparare dar…taman din acea postare ” Despre mine ” am tras concluzia c-ai fi din zona respectiva asa incat…n-are Google map’s nici o treaba cu asta .Oare este necesar sa atrag atentia asupra faptului ca , si-n judetul Giurgiu exista localitatea Traian , numita de localnici… evident , Traianu ??? Si-n Olt , intre Visina si Studina si…daca mai cauti foarte atent , chiar folosindu-te de serviciile Google , mai gasesti cel putin zece astfel de denumiri prin tara romaneasca ! Respect .
De fapt postarea aceasta , ” Prima zi de liceu ” , cui apartine dumitale sau…Anonimului ? Nu c-ar conta prea mult dar….
A mea, insa eram in tren si am comentat din telefon fara sa ma autentific in vreun fel.