Mahmur și șprițat bine, în dimineața de după nunta Eba-ei, Băsescu pleacă spre casă pe două cărări. Întâlnind doi copii ce se jucau cu puța-n praf la poartă, îi întreabă:
-Băi băieți, aveți voi o cană de zeamă de varză sa mă dreg?
-Aveeeem, zic băieții, și repede îi aduc o cană o ulcea de pământ plină ochi cu zeamă de varză.
După ce o bea pe nerăsuflate, vizibil mulțumit, zice:
-Bună zeamă de varză măi băieți. Deja mi-e mai bine. Acră, parfumată și bună. Mai aveți, vreți să imi mai aduceți?
-Avem nene destulă, ca noi nu bem. A găsit tata doi șobolani morți în butoiul de varză.
– Cââhh, ptiu, ptiuu, scuipă scârbit Băsescu trântint ulceaua jos și facând-o țăndări.
-De ce ne-ai spart ulceaua, nene? Noi în ce ne mai căcăm?
Pingback: Hai sî ni râdim - Lotul Național de Țintar