Cine nu a făcut armată sau nu a avut armată grea nu are amintiri frumoase. No, a trecut amar de vreme și nu am uitat frumusețea din viața de soldat.
Vine și ziua în care trebuia sâ începem lungul șir de 45 de zile de instrucție. Aliniați pe 3 rânduri și 10 coloane, așteptam căpitanul de companie. Captain Ghebaru. Sergentul Costache Robert ca și sergentul Brighiu Vasile ne-au spus:
-Soldați, când vă dă Ghebaru bună dimineața, strigați toți în acelși timp: „Să trăiți”.
Vine captain Ghebaru, sergentul îi dă raportul cum ca suntem în efectiv complet gata de începerea instrucției.
-Bună dimineața soldați! Și care începe sa strige să trăiți, unul mai devreme, altul mai târziu, nu se mai înțelegea nimic. Parcă daduse gol Dinamo.
-Dragi soldați, continuă Ghebaru, vă aflați la Unitatea Militară 01682 Palazu Mare. Știți de ce? „De ce?”-îndrăznește un prost să întrebe.
-Băăăi, în pizda mă-ti, când vorbesc eu, nu mă întrerupi. Dacă ai ceva de zis, spui „permiteți-mi să raportez”. Deci sunteți aici la Palazu Mare, unde este o bază de reparații auto militară exlusiv pentru mașini de armată. Singura bază militară de reparații auto din țară, se umflă în piept Ghebaru, să vă satisfaceți serviciul militar obligatoriu. Mai multe informații vă dă sergentul Brighiu care vă va intrui pe parcursul a 45 de zile. Mă duc să fumez o țigare.
-Dragi soldați, continuă Brighiu, voi trebuia de fapt să stați acasă in pula mea. Toți, dar toți cei care vă aflați aici sunteți inapți pentru serviciul militar dar faceți armata în locul altora apți și cu pile pe la comandamentele militare. Uitați-vă la voi! Toți aveți câte un furt, o spargere sau dosar penal, sunteți cingi surzi și muți.
Nu vorbea degeaba sergentul ăsta. Chiar observasem un leat de al meu, de fapt doi, că nu aveau degetele de la mâini. Ciocan Ion din Brăila nu avea degetul mic. Mi-a atras atenția deoarece făcea glume în dormitor și iși baga degetul ăla ciung ba în ureche, ba în nas și aveai impresia că l-a băgat de tot. Simioncenko Paraschiv, un rus lipovean, nu avea degetul arătător de la mâna dreaptă. Mă gândeam cu ce deget o să apese ăsta pe trăgaci.
Încă doi soldați de culoare, tot din Braila, Cireașă Marian și Mavroianu Marian aveau facută pârnaie pentru LCM. (lovituri cauzatoare de moarte). Cireașă mi-a povestit ulterior cum că a lovit din greșeală o scară pe care urcase un individ. Individul a căzut și a murit.
-Deci voi niciodată, dar niciodată nu veți fi trimiși in prima linie sau în vreo misiune. Stați aici și dați chei franceze la mână sergenților angajați care repară mașini. Nici garda(paza unității) nu o veți face cu armă, ci doar cu baioneta (ne)ascuțită. Va primi armă doar soldații care nu au avut probleme cu legea în civilie.
„Clar, mă gândeam, eu am dat o sticlă de coniac și un pachet de țigări la comandament ca să fac armata altuia. Ăla stă acasă și fute la muiere, iar eu sunt obligat să îndur toate astea. Vreau la mama, ce plm.”
-Azi vom învăța care-i dreapta și care-i stânga, tună Brighiu. Aliniați-vă doi câte doi ca la grădiniță.
Eu eram în duo cu un biet ciobănaș din vârf de munte. Ulterior am aflat că nu are școală deloc, toată viața ocupându-se de oi undeva prin Sibiu.
-La stânnnnga!, dă ordinul Brighiu…. Care la stânga, care l-a dreapta.
-Bă, voi nici cu buletinul în mână nu știți cum vă cheamă. Acuma scuipați cât puteți de tare.
Ne-am scuipat unul pe altul. Deși eu facusem la stânga și ciobanul ala aiurea, eram scuipat și eu și el, se înțelege. Și avea ciobanul ăsta un scuipat mare și gros, plin de muci și alte copturi din gât, de îmi întorcea mațele pe dos. După ce ne-am scuipat așa toată ziua cât e de lungă, m-am dus să mă dezinefectez la spălător. 2 ore m-am frecat cu săpunul dat de la magazie. Până l-am injumătățit.
Tot chinul ăsta cu scuipatul avea un rost. până s-a dat stingerea, i-am explicat ciobanului care este stânga și care este dreapta. Mă gândeam că dacă îl învăț, a doua zi nu ne mai scuipam ca fraierii. Speram că are memoria bună și nu face armata în locul altuia pe motiv de Alzheimer.
Asta era o lecție să îți ajuți camaradul. S-a dovedit a fi un băiat care prinde repede, numai că nu a fost educat, săracul. ( va urma)
Frumoase vremuri!
Da , sti este o amintire …o amintire , imi doresc sa te cunosc seg.maj Brighiu Vasile .UM,01683
Foate incantat…serios! 🙂