Episodul 4- Militianul Bocaneala

Cea mai mare ambitie a mea era sa am o bicicleta. Tata era pe cat de rau, pe atat de bun atunci cand nu faceam prostii. Biciclete am avut, dinalea pe 3 roti. Si cu lant si fara lant. Dar am vazut la finu Marius, una pe doua roti, standard. Si mi-a intrat in cap sa am si eu.

Dupa multe rugaminti si cu complicea mea mama, tata a hatarat sa imi cumpere una. Dar bicicletele astea se gaseau la Cerna, comuna de care apartine satul si trebuia sa mergem cu Dacia lui finu si inapoi sa vin pe bicicleta. Zis si facut. Radiam de fericire. Sa fi avut 8-9 anisori atunci. Stiam sa merg pe asta mare, ma mai plimbasem cu cea a finului Marius.

Ajunsi la Cerna, cumpara tata bicicleta, ii umfla rotile si pe aici ti-e drumul. Tata si finu au plecat cu masina inainte iar eu din urma, 8 km cu bicicleta. Pfoaaii, cine avea inima mai mare ca a mea?? 8 km de asfalt erau numai ai mei. Si la relanti si la viteza maxima. Si pe dreapta si pe stanga si tot asfaltul.

Dupa o bucata si ceva de drum, aud claxon in urma mea. Ma uit si inghet. Era Bocaneala cu masina politiei, o Dacia alba cu un girofar deasupra scartaind din toate incheieturile. Automat m-am cacat pe mine. Nu glumesc. Eram rosu la cur.

-Ba, ia da-te jos si spune frumos de-a cui esti.

-De-alu Peiu, zic, din Traianu. Speram ca il cunoaste, tata fiind achizitor de materiale de constructii din sat si il cunostea mai toata lumea.

-Asaaaa? Bine. Ia da, se te controlez.

O fi crezand ca umblu cu arme automate, stelute ninja, nunceaguri si alte arme albe.

–  Bicicleta de unde o ai?

-A cumparat-o tata acuma de la Cerna.

-Far si dinam ai la bicicleta?

Ma uit, bicicleta cheala.

Tremuram tot. Bocaneala era vestit de bataile ce le dadea celor care „incalca” legea.  Scoate un chitantier dinala sau cum se numea pe vremea aia, scrie ceva si mi-o da sa i-o duc lui taica-miu. Pana acasa, jur ca uitasem sa mai merg pe bicicleta.

Nu stiam cum sa-i zic lui taica-miu de amenda data de Bocaneala. Tremuram, ma balbaiam. Intr-un final am scos hartia si i-am aratat-o.

Atunci am vazut ce repertoriu bogat in injuraturi are taica-miu. Injura de sfinti, de insusi sfantul suprem in asa hal incat am crezut ca gata, maine vine sfarsitul lumii precis. Ma pregateam. 🙂

Bicicleta nu am mai vazut-o pana cand mi-a cumparat far si dinam sa fie conform legii in vigoare. Far, dinam, stop tot tacamul.  Daca nu aveai astea la bcicleta, bocaneala iti facea felul.

Bocaneala aplica legea cu pulanul in cazul faptelor mai…iesite afara din comun. Nu avertisment din partea lui, nu iertare, nu nimic. Cand iti venea hartia cu chemare la postul de militie, trebuia sa te imbraci gros. Si degeaba te imbracai gros. Bocaneala dadea la palma. Si dadea tare.

Asta nu a stiut sa zambeasca niciodata sau cel putin nu l-am vazut. Era spaima satului cand aparea in Dacia de militie. Nu stiu cine il informa dar era mereu la „flagrant”. Pe toti ii prindea in fapt. Vecinul Marin tot de el a fost prins, cand a furat un sac de stiuleti de la ferma si l-a bagat direct la canal. Dupa ce l-a indreptat si la iertat de pacatele astea cu pulanul, i-a facut dosar penal. Pentru un sac de stiuleti.

Si cum ziceam, tata nu mi-a mai coborat bicicleta din pod pana nu mi-a luat si far si dinam. Dupa ce le-a montat si era totul ok au urmat instructiuni: Mergi pe partea dreapta, da prioritate, te uiti in stanga si in drepata la intersectie etc etc. Si mi-a mai plasat un bici ca sa memorez mai bine.

Nu ma mai jucam cuci cu fetele si nici fotbal, acum aveam bicicleta si eram tare. Ti-ai gasit? Dupa cateva zile cand am dat curba spre magazin,  ghici cu cine m-am intalnit? Cu Bocaneala!

Ha,ha,ha! Stop! La control. In buzunare , in san, in sandale. Bicicleta la control. Far, da… dinam, da….butoias la valva…ioc! Am pus-o iar. De-a cui esti? Hai acasa la tac-tu.

Nu stiu ce au vorbit, insa nu am mai capatat bataie si nici tata amenda, in schimb aveam voie cu bicicleta numai seara dupa teme si doar pana se intuneca.

Dinamul de la bicicleta intepenise din cauza ca nu il foloseam.

Asta este povestea lui Bocaneala, militianul ce a facut furori in comuna. Ne-am bucurat mult cand el a fost mutat in alta parte si a venit alt militian. Apostol pe nume. Dar securistul tot securist ramane. Apostol asta era mama tortionarilor din Romania. Despre el, in alt episod. 🙂





1 Comment

  1. Pingback: Lumea satului si ce se mai aude prin sat, cele mai frumoase intamplari cu babele bete

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *