Episodul 18- Iarna în curu’ gol ( de Vasile Alecsandri)

Nepotul meu, care este clasa întai, a fost bruscat si batut de învâțătorul lui pentru ca nu a stiut cum incepe poezia.

Asta imi aduce aminte de Vasile Alecsandri.   Si de poezia „Iarna”.

Dar hai sa va povestesc cum e cu Vasile Alecsandri si cu iarna lui:

In nush ce clasa, trebuia sa invatam poezia mai sus numitului. 4 strofe avea poezia. Nu mai mult. Pac, ne-au dat-o ca tema pentru a doua zi si…roiu’. Ajung acasa de la scoala, ma dezbrac in timp ce o minteam pe mama ca nu ne-a dat nimic de invatat.. Bun! Dupa ce m-am saturat de joaca toata dupa-amiaza, mi-am adus aminte ca trebuie sa invat acea poezie. Deschid cartea, ma apuc de memorat.  Draci, ca poezia nici nu voia sa stea in devla.

A doua zi la scoala….hahaha.

-Mana sus toti cei care au invatat poezia!.  Ridic si eu doua degete. Ma gandeam ca daca ridic, e ok, scap. Ti-ai gasit? Exact pe mine m-a ridicat in picioare sa recit poezia.

Incep…Iarna tovarasa  invatatoare….de Vasile Alecsandri. Mai departe …ciuciu, ca nu mai stiam.

Nota 4 cu rosu pe carte. Incepusem a tremura. Nota pusa cu rosu pe carte era ceva foarte de speriat deoarece asa vedeau parintii. Si in paranteza scris  „Nu a învatat poezia. ”. 

Ajung acasa…ma ia mama cu blandete. Ce faci puiule, ai luat vreo nota azi. capul lasat in jos a convins-o ca da. Si nu nota prea mare. 4 pe carte cu mentiunea mai sus scrisa. Hai da jos hainele acestea, zice mama, ca sunt murdare, imi zice mama. Eu…surpins ca nu am primit pedeaspsa, incep a ma dezbraca. -Sa ramai dezbracat pana vin eu cu haine de schimb, imi zice din nou mama. Am ramas dezbracat..pana cand a a venit mama cu o sfoara. M-a luat de mana si m-a dus la stalpul din fata casei, la drum. M-a legat frumos de stalp cu mainile a spate si cartea pusa pe un scaun.Dupa ce inveti poezia, te duc in casa.

Fratilor…dragii mei…ce a putut face rusinea din mine? La inceput nu se prea lipea poezia de mine, dar dupa ce au trecut cativa amici, colegi, mai ales colege…eu gol pusca…dupa 20 de minute recitam poezia mai bine ca Alecsandri insusi. Bineinteles ca in noaptea aia numai Iarna de Vasile Alecsandri am visat. Si a doua zi am recitat-o fara sa trag aer. ”tu-l in gura cu iarna lui!

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.