Ca răspuns la toate comentariile urâte la adresa mea, la postările mele despre cum mănânc eu shaorma la hanul Căprioara, la comentariile că nu sunt bun de nimic, azi voi scoate animalul care zace în stare latentă, în mine. Voi fi rău, voi fi nemilos, mă voi răzbuna. Până când o viaţă amară?? Până când atâta bătaie de joc?
Gata, de azi, milităria jos din pod! Îmi voi activa cele mai ascunse deprinderi din armată şi voi ucide. Numai stai să-mi beau cafeaua. Şi să se trezească femeia să-mi dea pantalonii ăia camuflaţi, că nu ştiu unde i-am pus aseară.
Deci, cum vă spuneam, astăzi îl voi ucide pe Jeanny. M-am hotărât. De fapt şi nevasta e de acord cu asta. Pentru că şi ea s-a săturat de atâta răutate şi bătaie de joc.
De ce să-l omor pe Jeanny? Aşa, pentru a protesta la cele descrise mai sus. Dar de ce tocmai pe Jeanny? Pentru că e mai mic, d-aia. Doar nu vrei să mă dau la unul mai mare ca mine!
Hotărât, îmi voi îmbrăca pantalonii ăia camuflaţi, îmi voi lega banderola neagră pe frunte, mă voi înarma cu un cuţit şi voi începe vânătoarea lui Jeanny.
Jeanny asta, locuieşte la câţiva paşi. Habar nu are ce-l aşteaptă. Vai mama lui. Stă acum cu nevastă-sa şi copii de anul trecut, şi cred că încă mă bârfeşte. Nu suport asta!! Dar i-a venit ceasul. Îl voi lua prin surprindere şi prin tactica specială, ademenindu-l cu mâncare. Ca la mâncare şi la sex se pricepe cel mai bine. Al dreacu, el! Şi după ce-l voi prinde… îi voi reteza gâtul dintr-o singură lovitură. Degeaba rugăminţile insistente să-l mai las în viaţă.
Jeanny, dacă citeşti aceste rânduri până îmi găseşte nevasta pantalonii ăia camuflaţi, te-aş ruga să îţi spui rugăciunea. În caz că ai crezut vreodată în vreun dumnezeu. Şi te mai rog să mă scuzi pentru gestul ce-l voi face dar… m-am săturat.
M-am săturat de cartofi prăjiţi, cartofi la tava, cartofi pai, cartofi pisaţi, fasole fiartă, fasole bătută, fasole păstăi. Toată casa miroase a gaze de fasole.Vine iarna…nu mai pot sta cu fereastra deschisă. Mai vreau şi cocos la capac.
Deci te voi sacrifica, sătul de toate legumele descrise mai sus. Şi te mai rog să înţelegi că asta ţi-e menirea. Să mori ca să trăiesc eu. Să fii fericit că mori de mâna mea. Promit că în timpul cât va dura urmărirea, tactica şi sacrificarea, voi pune pe fundal melodia ta preferată. Aşa că i-aţi adio de la neveste (al dreacu, numa tu ai voie să ai mai multe) şi mai calcă-le pentru ultima oară.
Stai numai să-mi găsească nevasta pantalonii ăia camuflaţi.
NOTĂ. Articolul este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Orice asemanare este pur întâmplatoare. Imi cer scuze veganilor și vegetarienilor și i-aș ruga să nu mă dușmănească.Îi invit la o salată de legume dar cu altă ocazie. În ceea ce îl privește pe Jeanny, a ajuns la vărsta la care îi trebuie schimbați pamperșii de 3 ori pe z și singura ocupație este să bărfească, să calce găinile și să cânte. Și nu la o oră normală când e de cântat, ci la 5 dimineața, de mi-au făcut vecinii să-mi sară în cap. „`re-ai al dracu cu cocoșu tău, cu tot!” De aceea am hotarât că mai bine i-ar sta sub capac. (In foto, Jeanny cu femeile)
Foarte bine faci caci…parca vad ca vine iar vreo alerta de gripa aviara si-ti omoara astia si gainile nu doar cocosul !!! Pofta buna la masa aia festiva caci …nu poate fi decat festiva dupa ce-l jumulesti pe….Janny ! 😎
Mai multa frica am de impozitarea lui Jeanny decat de gripa aviara. Ne vedem maine.
Aprob pozitiv ! N-as vrea ca prin aceasta sa fiu caracterizata ca instigatoare la fapte antisociale si contrare bunelor moravuri care trebuie sa conduca viata sociala, dar pot pentru ca sa spun pana cand o viata amara si un trai nenorocit cu Jeanny ?
Si nu e vorba doar de Jeanny aici, ci de un principiu. Pentru ca pot ca sa zic ca unde nu exista principii care va sa zica ca (sic !) nu le are… asta ca sa citez un clasic al principiilor sociale al carui nume l-am uitat, din pacate. Da’ n-are a face ! Importante sunt principiile !
Iar daca Jeanny e magar, n-are maniera si princiipii solide pe care viata sociala, cei sapte ani de acasa si scoala ar fi trebuit sa i le inspire, atunci isi merita soarta.
Am zis !
#Adriana Moldy Pai nu se mai putea. Maine voi scrie si despre teama sotiei de a mai taia gaina, cocos sau alta oratanie. A cuprins-o, asa, o teama…de cand cu impozitarea oului Vosganian.
Al dreaqu jeanny asta ma :))))